La 20 de ani suferă un grav accident de circulație și, în timpul dificilei recuperări (3 ani) se străduie să vadă “partea frumoasă” din ce-l inconjoară. Așa își descoperă pasiunea pentru fotografie. Pasiune dublată de un real talent (pentru că absolvă – prin corespondență – cursurile New York Institute of Photography cu media cea mai mare din 10.000 de cursanți!).
Astăzi reușește in Norvegia să facă terapie prin arta fotografiei și prin…râs cu tineri furioși sau toxicodependenți, depresivi sau cu tendințe sinucigașe (precum și cu foarte mulți dintre supraviețuitorii atentatului lui Brevik de pe insula Utoya).
Dar iși promisese (in timpul recuperării proprii) că, odată refăcut, iși va dedica viața ajutându-I pe alții mai defavorizați in alte colțuri din lume. Așa a devenit activist umanitar trimis cu misiuni desfășurate in Kenya, Uganda, Afganistan, Albania, Kosovo, Bosnia, Ucraina.
După ce a construit ferme pentru văduvele de război, cărucioare pentru copiii – victime ale minelor antipersoană, a alinat suferința bătrânilor din azile, a încurajat refugiații din tabere… a descoperit copiii din canalele bucureștene pentru care realitatea se reducea la non – identitate, pericole iminente, absența noțiunii de viitor și a decis să-și concentreze atenția asupra nevoilor acestora de siguranță, confort și educație.
Din 1994 până acum, a strâns “copiii străzii” din Gara de Nord (cu care și-a propus să locuiasă in subteran 3 săptămâni pentru a le cunoaște mecanismele mai întâi), le-a construit/dotat/utilat un așezământ în Mogoșoaia (devenind astfel “tatăl adoptiv” pentru 20 de copii cu vârste intre 2 si 18 de ani, care il așteaptau la fiecare 2 luni să petreacă impreună câteva zile și nu doar să le aducă cele necesare traiului și educației) dar, mai ales, a căutat și asigurat anual burse la Universități europene unor tineri români dotați pentru domeniile IT, Finanțe, Filozofie și Literatura, jobb-uri sau locuințe celor care la vârsta majoratului erau nevoiți să părăsească orfelinatul.
Cum? Convingând 1395 de personalități scandinave din diverse domenii artistice și culturale să cotizeze cu un minim lunar, organizând concerte și festivaluri, expoziții și licitații de artă, ale căror incasări luau același drum: România.
In paralel, pentru a promova arta și cultura românească în Norvegia, a organizat pentru artiști români multiple expoziți și concerte, făcându-i astfel cunoscuți publicului norvegian pe foarte mulți: de la meșterii populari ceramiști din Cucuteni la “artizanul sticlei” Ion Nemțoi și de la Vali Sterian la Paula Seling sau Cornelia Tihon.
Dar a și prezentat publicului român artiști scandinavi precum WIG WAM, AKSEL KOLSTAD, TWANG-O-MATICS, GLENN GOLDEN, ViVi, MALLIN MOLLER și altii.
S-a căsăsorit cu o româncă (Alina) pe care a cunoscut-o … într-o fotografie din calculatorul unui prieten (și de care s-a indrăgostit pe loc) în 2004. Dar, înainte de cununie, s-a botezat (și) orthodox, luându-și numele de Nicolay. Acum e foarte mândru de soția sa deoarece vorbește fluent norvegiana și predă copiilor cu dizabilități.
